Menu

—- secțiune în reconstrucție, că rescriem statutul Asociației —-

Să vă povestim întâi contextul în care lucram: În septembrie 2017, atunci când am hotărât să demarăm acest proiect, societatea românească era polarizată. Mai multe provocări de ordin social, economic și politic făceau ca românii să caute în zadar orice formă de adevăr absolut în privința identității naționale. După aproape trei decenii de tranziție democratică și zece ani de integrare europeană, nici apropierea Centenarului Marii Uniri și nici valorile vestice nu mai ajutau la stabilirea unei direcții care să asigure fericirea.

 Fericirea  se traduce prin acel drept care, alături de libertate și dreptul la viață, reprezintă baza oricărei discuții despre democrație.

Provocările erau multiple: o sumă de subiecte se diluau într-o nemulțumire generalizată și aduceau tinerii în stradă, protestând de la lipsa de viziune a politicienilor și nivelul de viață scăzut la încercările de oprire a luptei anticorupție. Evoluția economică bună nu părea să se transfere în buzunarele oamenilor, iar încercările guvernului de a împlini acest deziderat se blocau într-un management cel puțin deficitar. Non-subiecte sau teme false țineau titlurile mass-mediei, fără să se găsească un numitor comun în societate, în știință sau în credință.

Totul se derula într-un context regional dificil, într-o Uniune Europeană prinsă în patima liderilor populiști, cu marile puteri alergând după votanți pe rețelele sociale. America nu mai era un exemplu, în era Trump, iar Rusia părea într-o continuă expansiune a intereselor sale. Era un haos, o distopie din care simplul sentiment al fericirii, pentru un popor deja încercat de sărăcie, nevoi și corupția liderilor nu mai exista.

Peste trei milioane de români plecaseră deja în afara granițelor, într-o hemoragie liberă de talent și forță de muncă. O statistică recentă arăta că nouă cetățeni ne plecau, pe oră, din țară. În perioada 2000-2015, am avut cea mai mare creștere a ratei de emigrației pe timp de pace din lume, conform ONU. 

Toți acești oameni, fie ei plecați la muncă, temporar, sezonier, fie ei fugiți de grozăviile acestei societăți au în comun relația cu țara. Refuzând din start orice naționalism hâd și retrograd, ei reprezintă, în continuare, poporul român. Este o realitate. Ei reprezintă cultura noastră și incredibilul nostru talent de adaptare, după atâția ani de schimbare a societății. Sunt, mai degrabă, refugiați politici și economici ai timpurilor prin care a trecut această țară, decât o diasporă.

Să vă spunem și ce vrem să facem Vrem să protejăm democrația și valorile europene.  Rolul acestui proiect este de a servi românii și de a le oferi un liant de legătură, prin intermediul internetului.

Curaj Înainte este un proiect apolitic și non-profit de normalizare a relațiilor cu diaspora românească, de unire a românilor rămași în țară cu cei de peste hotare și de protejare a democrației. Facem acestea prin  trei lucruri simple :

Informare corectă
  • Vă oferim toate știrile importante ale zilei, din surse credibile. Cu experiența noastră, selectăm și cele care într-adevăr contează și vi le oferim în plus, pentru informarea corectă. În mod real, sunt două, trei știri pe zi din România care într-adevăr contează. Restul sunt umplutură, tabloid sau manipulări. Noi selectăm ceea ce contează cu adevărat, opiniile lucide și subiectele pe care românii din străinătate le-ar considera importante.
  • Vă informăm cu privire la fenomenul fake news și vă rugăm să ne ajutați în identificarea surselor de știri false din România. Știm că există și alte încercări, în acest sens, știm că există și eforturi de fact-checking, dar noi aducem ceva în plus: crowd-sourcing.
Implicare politică și socială
  • Raportăm activitatea deputaților și senatorilor, dar și a principalelor instituții și a actorilor politici centrali. Îi puteți contacta, în mod direct, le puteți nota eforturile și puteți discuta despre ei, inclusiv petiționa împreună.
  • Oferim o voce românilor din diaspora cu privire la politica românească într-un mod simplu, le facem opinia auzită.
Responsabilitate culturală
  • Un efort de centralizare a resurselor pentru românii plecați în străinătate. Cu resurse istorice și actuale, educăm tinerii de a doua generație apropo de țara din care au plecat părinții lor.
  • O „hartă” a diasporei românești, cu oamenii, afacerile și activitățile lor, într-un soi de rețea socială. 

Ați apăsat pe link-urile de mai sus, da? Facem aceste lucruri prin intermediul internetului, prin aplicații de mobil, pe rețele sociale, prin evenimente și prin acest site. Mai multe detalii pe pagina noastră de Proiecte. Avem și costuri, pentru care vă invităm să ne ajutați, pe pagina de Donații. Încercăm să ne acoperim măcar banii de operare.

Mihnea Dumitru a fost consilier și consultant politic, este specialist în imagine, scriitor și auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice, la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005. A fondat și dezvoltat alte proiecte online, precum Context Politic. Publică opinii pe Adevărul. Când nu scrie SF-uri aici, fotografiază demonstrațiile din Piața Victoriei sau comentează politică pe Facebook și Twitter.

Cosmin Dragomir are peste 15 ani de experiență în jurnalism și este autor și antreprenor. Este frecvent prezent în mass-media și reprezintă motorul uman din spatele site-ului de istorie culinară tradițională GastroArt. Cu o variată experiență publicistică și o activitate susținută în presa print și online, Cosmin aduce un imens plus de valoare proiectului nostru. Îl găsiți pe Facebook.


Colaboratori la proiectul Telegraful / Ipoteze:

Codru Vrabie este activist civic, trainer şi consultant pe teme legate de bună guvernare, transparenţă, responsabilitate şi integritate în sectorul public. Licenţiat în ştiinţe juridice şi politice (România, Bulgaria, Statele Unite), respectiv masterat în ştiinţe administrative şi afaceri europene (România, Olanda, Spania), Codru lucrează din 1998 pentru societatea civilă.